Cercetare Acces la Justitie

Ziua Justiției în contextul pandemiei de COVID-19

By July 28, 2020No Comments

Ziua Justiției în contextul pandemiei de COVID-19

 

Manoela POPESCU
Gabriela PETRE
Asociația Centrul de Resurse APOLLO

Se poate spune că luna iulie a fiecărui an reprezintă o luna în care celebrăm justiția. Aceasta deoarece, în țara noastră, prima duminică a lunii iulie a fiecărui an marchează Ziua Justiției, iar pe 17 iulie se sărbătorește Ziua Justiției Penale Internaționale. Referitor la Ziua Justiției, aceasta reprezintă un prilej de a reliefa rolul și importanța puterii judecătorești, precum și ale partenerilor justiției, în încercarea de consolidare a statului de drept, contribuind totodată la cimentarea relațiilor instituționale.

Ziua Justiției se sărbătorește în țara noastră începând cu anul 1994 (prin Hotărârea nr. 364 a Guvernului României), drept simbol al unității profesioniștilor din domeniul justiției. In același timp este un prilej de reflecție, pe de o parte, asupra importanței sistemului judiciar pentru asigurarea statului de drept și ca serviciu public în slujba cetățeanului, iar, pe de altă parte, asupra scopului său fundamental, respectiv acela de a contribui la echilibrul social prin respectarea întotdeauna a supremației legii. Totodată, Ziua Justiției reprezintă și o ocazie favorabilă de a celebra eforturile și rezultatele acestor eforturi ale sistemului judiciar, de a aduce în atenția publicului larg acele rezultate de excepție ale unui sistem judiciar independent și eficient. De asemenea, Ziua Justiției este un prilej de autoevaluare a activității desfășurată de fiecare profesionist din cadrul sistemului judiciar românesc, fiind, în același timp un exercițiu de introspecție prin raportare la rolul constituțional al Ministerului Public.

Cât de importantă este justiția pentru statul de drept, pentru democrație și pentru fiecare individ, în parte este ușor de relevat în zilele pe care acum le traversăm, fără precedent, ale pandemiei de COVID-19. Se știe că justiția are misiunea de a apăra drepturile, libertățile fundamentale și interesele cetățenilor, iar societatea omenească a suportat în aceste șase luni profunde transformării cu implicații asupra protejării drepturilor, în general.

Trecerea activității justiției în mediul online, ca urmare a măsurilor luate de toate țările de restricționare a mișcării și de distanțare fizică în lupta împotriva răspândirii virusului, a condus la schimbări în cadrul tuturor proceselor și activităților specifice domeniului. Tranziția spre mediul online nu a fost simplă, dar a demonstrat că este un mijloc absolut necesar pentru dezvoltarea și eficientizarea  actului de justiție. Punctul de vedere al juriștilor referitor la utilizarea mediului online ca mijloc de soluționare a litigiilor fiind unul pozitiv, aceștia considerând că utilizarea beneficiilor tehnologiei digitale trebuie să devină o regulă și nu o excepție. Desigur sunt necesare noi standarde care să reglementeze activitățile specifice domeniului justiției desfășurate în mediul online. Însă eforturile sunt în direcția  tranziției către o economie europeană digitalizată, toți actorii din sistemul judiciar fiind obligați în acest sens. Tabloul de bord al justiției europene 2020 relevă faptul că mai multe state membre UE asigura accesul online al cetățenilor lor la anumite informații despre sistemul lor judiciar sau rezultate ale hotărârilor judecătorești.

Cum în mijlocul dificultăților găsești oportunitatea, așa cum bine afirma Einstein, criza de sănătate, transformată rapid într-o criză multidimensională, constituie un potențial valoros de schimbare și de îmbunătățire a justiției, ca serviciu public. Însă ca acest potențial să fie materializat este nevoie ca activitatea tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție să fie fundamentată pe profesionalism, integritate, libertate, adevăr, umanitate și curaj. Aceasta deoarece acum, mai mult ca oricând, oamenii au nevoie de încrederea în statul de drept, în justiție și în cei care trebuie să le apere drepturile și libertățile. Desigur, apare necesitatea unor legi clare, coerente şi concise, care să nu lase loc de interpretări, precum și a unei infrastructuri adecvate aplicării corespunzătoare a legislației aferente.

Din 1994 și până în prezent, Ziua Justiției a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări, organizate de Uniunea Juriștilor din România și/sau Consiliul Superior al Magistraturii, ce au inclus seminarii, conferințe, dezbateri publice, zilele porților deschide la instituțiile de profil. De regulă, la toate aceste evenimente participau magistrați și reprezentanți ai profesiilor juridice liberale (avocați, notari publici, consilieri juridici, executori judecătorești), personalități ale vieții publice și juridice (www.mediafax.ro). Ocazie cu care reprezentanţi din domeniul juridic transmiteau mesaje lor aferente acestei zile.

Spre exemplu, anul trecut Ziua Justiţiei a fost sărbătorită pe data de 7 iulie 2019, fără conferinţe, simpozioane sau porţi deschise datorită blocajului de atunci de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar cu multe mesaje din partea celor implicaţi în activitatea juridică.

Cu prilejul Zilei Justiției din 2018 (1 iulie 2018) au fost organizate de Consiliul Superior al Magistraturii  (CSM) acțiuni, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică. De asemenea, tot cu ocazia Zilei Justiţiei, CSM a organizat în data de 29 iunie 2018, la sediul din București, o manifestare de tipul „Porți Deschise”.

In anul 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât să nu se mai organizeze evenimentul Ziua Justitiei (2 iulie 2017), datorită lipsei fondurilor. In anul 2016, Ziua Justitiei a fost marcată la 3 iulie. Evenimentul care a celebrat Ziua Justiţiei fiind organizat la 30 iunie 2016, prilej cu care judecatori, procurori, executori judecatoresti, notari, avocaţi şi consilieri juridici au participat la dezbaterea cu titlul “Rolul publicisticii juridice in consolidarea institutiilor statului de drept”, marcând, totodată, şi împlinirea a 145 de ani de la înfiinţarea revistei “Dreptul”. Iar în anul 2013, Uniunea Juriştilor din România a marcat Ziua Justiţiei organizând simpozionului cu tema “Rolul autorităţii judecătoreşti în sistemul puterilor statului”.

Cu toate că există încă o stare de alertă, Ziua Justiției din acest an a fost celebrată joi, 2 iulie 2020, printr-o dezbatere a reprezentanților profesiilor juridice și de Uniunea Juriștilor din România și prin mesajele unor personalități printre care președintele și premierul României, ministrul justiției, Cătălin Predoiu,  procurorul general al României, Gabriela Scutea, președintele CSM, Nicoleta Tînţ, etc. Conform acesteia din urmă, în mesajul său de solidaritate și responsabilitatea afirma că „scopul justiției este protejarea fiecărui cetățean împotriva oricărei forme de arbitrariu”. De asemenea, Nicoleta Țînț a mulțumit corpului magistraților „pentru curajul, dedicarea și profesionalismul” cu care au acționat într-un an marcat de evenimente fără precedent, reafirmând determinarea CSM de a acționa „constant și hotărât” pentru asigurarea independenței justiției” (www.agerpres.ro).

Mesajele președintelui României, Klaus Iohannis și ale premierului Ludovic Orban au fost, în special, de felicitări adresate întregului personal din sistemul judiciar pentru munca depusă, dar și pentru a reitera faptul că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, deoarece victoria asupra corupției va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți.

Luna iulie a prezentului an fiind marcată la nivel european şi prin publicarea Tabloului de bord european al justiției 2020, iar la data de 17 iulie s-a sărbătorit Ziua Justiției Penale Internaționale, care marchează aniversarea a 20 de ani de la adoptarea, la 17 iulie 1998, a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI). La acel moment, adoptarea Statutului CPI a reprezentat un pas decisiv în lupta împotriva impunității pentru cele mai grave infracțiuni (genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de agresiune), care preocupă comunitatea internațională și care amenință pacea și securitatea globală.

Ca orice zi națională, internațională sau mondială, Ziua Justiției Penale Internaționale reprezintă o oportunitate de a promova o cultură a respectului pentru principiile statutului de drept, cu implicații asupra prevenirii conflictelor și al protejării victimelor celor mai grave infracțiuni sancționate de dreptul internațional. De asemenea, cu acest prilej se reiterează angajamentul comunității internaționale pentru realizarea mandatului Curții Penale Internaționale. Respectivul mandat fiind esențial în dezvoltarea dreptului penal internațional. Evident, ca orice stat membru, țara noastră, care a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999 și l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, susține activitatea Curții Penale Internaționale. Mai mult decât atât, România a deținut, pe parcursul anului 2013, poziția de co-facilitator al Planului de acțiune pentru universalitatea și punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Ca atare, în calitate sa de co-facilitator, România a organizat, la București, Haga și New York, o serie de evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, precum și activitatea CPI (www.mae.ro).

Curtea Penală Internațională este prima și totodată singura instanță penală internațională permanentă, înființată prin Statutul de la Roma adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Ziua Justiției Penale Internaționale a fost sărbătorită pentru prima oară în anul 2011, stabilită fiind prin Declarația de la Kampala, adoptată cu prilejul primei Conferințe de Revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (https://asp.icc-cpi.int).

În cei 22 de ani de activitate, Curtea Penală Internațională a devenit o instituție pe deplin funcțională, competența acesteia fiind limitată la infracțiunea de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune, care sunt înaintate spre soluționare fie de către statele semnatare a Statutului CPI pe teritoriul cărora au fost comise infracțiunile, fie de Consiliul de Securitate al ONU. Activitatea efectivă a CPI este fundamentată pe cooperarea statelor membre, deoarece justiția se realizează la nivel național de către instituțiile naționale, ultima instanță fiind Curtea Penală Internațională. In pofida provocărilor pandemice, birourile CPI din întreaga lume și-au continuat activitatea, menținând o prezență vitală în comunitățile afectate de infracțiuni.

In contextul pandemiei de COVID-19, anul acesta, Ziua Justiției Penale Internaționale a fost celebrată prin organizarea de manifestări atât în Europa, cât și în SUA, la sediile Curții Penale Internaționale și ale Organizației Națiunilor Unite. Tema Zilei Justiției Penale Internaționale fiind reziliența în criză și conflict. Aceasta deoarece, în mijlocul pandemiei globale, încălcări grave ale drepturilor omului continuă să se deruleze în întreaga lume. Foarte mulți oameni strigă cu disperarea pentru dreptate. De aceea, în deschiderea unui dialog privind reziliența, Curtea invita pe cei care doresc să construiască o lume mai dreaptă să-și împărtășească mesajele și poveștile despre forță, speranță și demnitate umană.

De asemenea, Ziua Justiției Penale Internaționale a fost onorată pe data de 17 iulie a.c. de către toate birourile CPI din lume prin activități și evenimente desfășurate fie la radio, fie online seminarii web), fie fizic (acolo unde este posibil). Spre exemplu, biroul Republicii Centrale Africane a CPI a lansat seria de radio „Marea dezbatere pe justiție”, cu o audiență difuzată de milioane în comunitățile afectate de crime. În Coasta de Fildeș, împreună cu asociațiile de victime, personalul biroului CPI a organizat un eveniment comun special pentru a marca ziua,  insistând pe importanța susținerii victimelor în sistemul Statutului de la Roma. În Republica Democrată Congo, personalul Curții a participat la emisiunile radio interactive, la stațiile naționale și regionale, în perioada 13 – 17 iulie, pentru a răspunde la întrebările ascultătorilor privind PCI și activitatea sa din țară. În Uganda, ofițerii de informare a PCI, împreună cu ONG-urile locale, au susținut o discuție la radio prin apeluri din partea publicului și a comunităților afectate de crime. Ofițerii de informare din Republica Georgia s-au angajat activ în a împărtășii poveștile persoanelor strămutate de conflictul din 2008. Fundația Levan Aleksidze invitând biroul din Georgia al CPI  să participe la un webinar dedicat Zilei Justiției Penale Internaționale.

Conducerea CPI a prezenta videoclipuri, citate, grafice, imagini, precum și o serie de povești „Viață după conflict: Povestiri așa cum au fost transmise de către supraviețuitorii celor mai grave crime ale lumii”. Fotografiile supraviețuitorilor fiind realizate de fotografii Rena Effendi și Pete Muller de la National Geographic. Campania propunându-și să pună accentul pe oameni, pe poveștile și experiențele lor, deoarece acesta este cel mai bun mijloc de a impacta comunitatea internațională și de a determina hotărârea acesteia de a promova accesul la justiție și de a ajuta la prevenirea infracțiunilor.

Cert este că data de 17 iulie îi unește pe toți cei care susțin încetarea impunității pentru cele mai grave infracțiuni care provoacă îngrijorare comunității internaționale prin procesul legal de drept, promovând drepturile victimelor și contribuind la prevenirea acestor infracțiuni.

Leave a Reply