Eficiența și accesibilitatea sistemelor de justiție din UE
Gabriela PETRE
Manoela POPESCU
Asociația Centrul de Resurse APOLLO
Importanța accesului la justiție pentru statul de drept în contextul crizei pandemice de COVID-19 este evidentă, mai ales datorită restricțiilor impuse cu scopul limitării răspândirii virusului care au adus atingere democrației și libertăților omului. Se știe că democrația nu poate exista fără instanțe de judecată independente (care să garanteze protecția drepturilor fundamentale și a libertăților civile), fără o societate civilă activă și fără mijloace de comunicare în masă independente, care să asigure pluralismul. Statul de drept, având un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean, reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie. Respectarea statului de drept este esențială pentru încrederea cetățenilor în instituțiile publice, fără de care societățile democratice nu pot funcționa. De asemenea, principiul statului de drept este esențial pentru buna funcționare a Uniunii Europene ca spațiu de libertate, securitate și justiție și ca piață internă. Amenințările la adresa statului de drept contestă baza juridică, politică și economică a modului în care funcționează UE, motiv pentru care promovarea și respectarea statului de drept reprezintă un imperativ central al activității Comisiei Europene.
Deşi se porneşte de la ideea că toate statele membre respectă statul de drept în orice moment, provocările recente la adresa statului de drept din unele state membre au arătat că acest lucru nu poate fi considerat ca fiind de la sine înțeles. De aceea, confruntată cu astfel de provocări legate de statul de drept, UE este preocupată de analize şi studii referitoare la accesibilitatea şi eficienţa sistemelor de justiţie. Mai mult decât atât, pentru consolidarea capacităţii UE, Comisia şi-a propus încă de anul trecut ca, în cooperare cu statele membre și cu celelalte instituții ale UE, să aprofundeze monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept din statele membre. Respectivele monitorizări vor lua forma unui ciclu de evaluare a statului de drept, cu următoarele caracteristici: domeniul de aplicare (componente ale statului de drept, capacitatea statelor membre de a combate corupția, respectarea legislației UE), surse de informaţii (drept surse de informaţii pot fi organismele Consiliului Europei, ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, precum și organismele UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale), implicarea statelor membre şi a părţilor interesate, raportul anual privind statul de drept, dialoguri interinstituţionale privind statul de drept. Toate instituţiile UE împreună cu statele memebre UE au drept responsabilitate respectarea statului de drept. Cu alte cuvinte, toate părțile interesate trebuie să își asume această responsabilitate și să își îndeplinească obligațiile pentru consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii pentru toți cetățenii UE și pentru UE, în ansamblu.
Percepția întregului mapamond este însă că, cel puțin, în primele șase luni ale acestui an, atât accesibilitatea cât și eficiența sistemelor de justiție din Uniunea Europeană au lăsat de dorit, dat fiind măsurile luate de restricționare a mișcării și de distanțare fizică necesare pentru combaterea răspândirii pandemiei de COVID-19. De asemenea, ediția din acest an a tabloului de bord privind justiția în UE relevă o îmbunătățire a eficienței și accesibilității justiției într-un număr mare de state membre, deși există încă percepția că, în alte state membre UE, independența justiției se înrăutățește. Uniunea Europeană fiind fundamentată pe un set de valori comune, printre care se numără drepturile fundamentale, democrația și statul de drept (Art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană), care reprezintă piatra de temelie a societăților noastre și a identității noastre comune.
Dar ce este tabloul de bord privind justiția în UE? Se știe că tabloul de bord reprezintă un instrument prin care sunt analizate tendințele pe care le înregistrează sistemele de justiție din Uniunea Europeană. Acesta oferind informații valoroase cu privire la statul de drept în toate statele membre ale UE. De asemenea, tabloul evaluează independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție, incluzând indicatori actualizați privind procedurile disciplinare împotriva judecătorilor și numirea membrilor Consiliilor Judiciare. Pentru prima dată, acest instrument al UE pentru asigurarea statului de drept lansat în 2013, utilizat de Comisia Europeană pentru a monitoriza reformele în domeniul justiției întreprinse de statele membre, include și o imagine de ansamblu consolidată a măsurilor privind justiția în interesul copilului și informații privind taxele de timbru judiciar și celelalte cheltuieli de judecată. Importanța tabloului de bord fiind relevată de intenția Comisiei Europene de a include rezultatele tabloului de bord privind justiția în primul raport anual privind statul de drept, pe intenționează să-l publice anul acesta.
Fără a promova un anumit tip de sistem de justiție, prezentul tablou de bord din 2020 acoperă perioada 2012-2019, dar nu reflectă consecințele crizei generate de pandemia de COVID-19.
Rezultatele unui sondaj Eurobarometru (26.578 de respondenți din diferite grupuri sociale și demografice intervievați prin telefon între 7 și 11 ianuarie 2020) publicat pe 10 iulie a.c. relevă faptul că cetățenii din anumite state membre UE nu au încredere deplină în sistemele juridice din țările lor, deși din 2016 până în 2019 percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor se îmbunătățise. Astfel, comparativ cu anul 2019, percepția publicului asupra independenței justiției s-a înrăutățit în aproximativ două cincimi din totalul statelor membre UE și în aproximativ jumătate dintre statele membre confruntate cu provocări specifice. Motivul cel mai frecvent invocat fiind lipsa de independență percepută a instanțelor și a judecătorilor cauzată fie de presiunea politicului, fie de presiunea exercitată de interese economice sau de alte interese specifice.
Cu toate acestea, tabloul de bord asupra justiției UE 2020 prezintă tendințe pozitive în ceea ce privește eficiența sistemelor de justiție, remarcându-se din 2012 și până în prezent evoluții pozitive în majoritatea statelor membre (în cazul cărora s-au identificat provocări specifice în cadrul semestrului european): scăderea duratei procedurilor în primă instanță, rate ridicate de soluționare a cauzelor (peste 97 %), precum și îmbunătățirea accesibilității și a egalității de gen (deși, spre exemplu, femeile reprezintă în continuare mai puțin de 50 % din numărul de judecători în majoritatea instanțelor supreme ale statelor membre). Accesibilitatea sistemelor de justiție este necesară pe întregul lanț de justiție pentru a permite oamenilor să obțină informații relevante despre sistemul de justiție, modul de inițiere a unei cereri și aspectele financiare aferente pentru ca judecata să poată fi accesată rapid online.
Însă, justiția accesibilă cetățenilor presupune mai mult decât accesibilitatea la informațiile despre sistemul judiciar respectiv, ar trebui ca acesta să fie adaptat la anumite grupuri din cadrul societății respective, adică să fie adaptat grupurilor vulnerabile, spre exemplu sau celor care au dificultăți în accesarea sistemului de justiție. Informațiile despre sistemul judiciar și despre întregul lanț de justiție poate fi facil accesibil prin intermediul tehnologie digitale. Deja multe state membre asigură accesul online al cetățenilor la anumite informații sau rezultate ale lanțului de justiție (spre exemplu, hotărâri judecătorești). De fapt, aproape toate statele membre oferă acces la unele informații online despre sistemul lor judiciar, inclusiv un portal web centralizat, cu formulare online și educație interactivă privind drepturile lor legale. Există totuși diferențe între statele membre în ceea ce privește conținutul informațiilor. Un număr de 9 state permit oamenilor să afle
dacă sunt eligibili pentru asistență juridică printr-o simulare online interactivă. Cu toate că disponibilitatea asistenței juridice și nivelul taxelor judiciare au un impact major asupra accesului la justiția, în special pentru persoanele aflate în sărăcie, tabloul de bord privind justiția în 2020 arată faptul că accesibilitatea asistenței juridice a rămas stabilă, deși povara onorariilor judecătorești continuă să fie proporțional mai mare pentru creanțe cu valoare scăzută. Astfel că accesul la justiție pentru persoanele aflate în sărăcie este redus, datorită atât dificultății de a beneficia de asistență juridică, cât și datorită unor niveluri ridicate ale taxelor judiciare. Informațiile cu privire la taxele judiciare incluse pentru prima dată în tabloul de bord al justiției UE 2020 relevă două state membre care nu au nicio taxă judiciară, precum și diferențieri între statele membre care au taxe judiciare, în ceea ce privește nivelul acestor taxele judiciare (care variază de la 0,1% la 6% din valoarea revendicată).
De asemenea, accesibilitatea la sistemele de justiție din UE solicită resurse suficiente, inclusiv investițiile necesare în infrastructura fizică și tehnică, precum și prezența unui personal calificat, instruit și remunerat corespunzător (din toate categoriile de personal). Buna funcționare a sistemului de justiție, calitatea procedurilor și deciziilor necesită instalații, instrumente, echipamente, personal adecvat (care dispune de calificările, abilitățile și accesul la formare continuă). Resursele umane adecvate sunt esențiale pentru calitatea unui sistem de justiție, iar diversitatea dintre judecători, inclusiv echilibrul de gen, aduce noi cunoștințe, abilități și experiență complementară, reflectă totodată realitatea societății. În ceea ce privește formarea judecătorilor, puține state membre oferă instruire în domeniul competențelor IT, managementului instanțelor și eticii judiciare, astfel că ponderea judecătorilor care primesc o astfel de pregătire rămâne scăzută în majoritatea țărilor.
Calitatea sistemelor de justiție poate fi îmbunătățită dacă statele membre folosesc măsuri standard privind limitele de timp (termenele, spre exemplu numărul maxim de zile de la înregistrarea unui caz și până la prima audiere), perioadele (intervalele) de timp și întârzierile (cazuri mai vechi), incluzând totodată informații defalcate pe domenii de legi și instanțe în care există astfel de standarde. Deși toate statele membre folosesc standarde privind calendarul, acestea nu sunt întotdeauna dezvoltate la același grad în toate cazurile și în toate domeniile de drept. Standardele care fixează limitele de timp continuă să fie utilizat într-o măsură mai mare de către statele membre UE, decât standardele privind intervalele de timp și datele de întârziere (care rămân relativ puțin utilizate). Tabloul de bord al justiției UE 2020 arată cum tocmai statele membre care se confruntă cu provocări speciale în ceea ce privește eficiența justiției nu utilizează în prezent standarde privind intervalele de timp și datele de întârziere sau le utilizează într-o mică măsură. La procesul de monitorizare în ceea ce privește standardele, statelor membre li s-a acordat câte un 1 punct per instanță, pentru fiecare domeniu de drept: civil, comercial, administrativ și penal dacă standardul era definit. Maximum posibil de puncte care putea fi obținut de un stat membru UE la capitolul standarde privind calendarul era 27 puncte. România a obținut 27 de puncte alături de Lituania, Ungaria, Spania și Slovenia.
Per ansamblu, se poate afirma faptul că, făcând abstracție de situația statului de drept în primele șase luni ale acestui an, în perioada 2012-2019, eficacității sistemelor de justiție în marea majoritate a statelor membre s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, anul 2020 a arătat că există pericole în ceea ce privește accesul la justiție și, implicit, existența statului de drept și că este o adevărată provocare pentru statele membre de a câștiga încrederea deplină a cetățenilor în sistemele juridice ale statelor membre.
Totuși, prezentul tablou de bord privind justiția contribuie la identificarea eventualelor deficiențe, îmbunătățiri și bune practici, deoarece îmbunătățirea independenței, calității și eficienței sistemelor de justiție este esențială pentru menținerea statul de drept. In același timp, eficiența sistemului de justiție oferă siguranța pentru cetățeni și întreprinderi de a se bucura pe deplin de drepturile lor, contribuind totodată la crearea unui mediu favorabil afacerilor și investițiilor, precum și la consolidarea încrederii reciproce între toate părțile interesate. Prin intermediul tabloului de bord, statele membre UE pot învăța unele de la altele pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor lor de justiție, în conformitate cu standardele europene.
